marți, 21 iulie 2009

Saptamanile 17-20: Sucul uman, eco fara circ, cola fairtrade si noutati electrizante

Sunt vinovat, n-am nici o scuza, n-am mai scris de prea multa vreme. Asa ca va rog sa-mi scuzati scaparea si o sa incerc sa cuprind trei saptamani intr-un post. Nici n-o sa fie prea greu, pentru ca o saptamana am fost plecat intr-o scurta vacanta prin tarile nordice. Ocazie cu care am constatat doua lucruri care mi-au facut mare placere: in Danemarca si Suedia am gasit mult mai multe produse de provenienta ecologica (bio, cum spunem noi la Berlin) fata de restul tarilor europene in care am fost. Si, ca si cum asta n-ar fi de ajuns, nici nu erau prezentate cu mare tam-tam de genul raion specializat bio sau precizari mari pe ambalaj. De cele mai multe ori, doar uitandu-te pe lista de ingrediente (o ocupatie vitala, atunci cand nu stii daneza sau suedeza) aflai ca ingredientele sunt økologisk respectiv organisk. Tot acolo am baut si "Human Juicedrink" (am scris la momentul respectiv pe twitter), un suc foarte bun - in ciuda numelui ciudat - facut din soc, ghimbir, suc de mere si de struguri, toate de provenienta bio. Imi pare rau ca n-am mai apucat sa vizitez si muzeul Volvo de la Göteborg, un must (in engleza, nu in romana) pentru orice fan de masini suedeze. Nu, de fapt pentru orice fan de masini in general. (Ma consolez, insa, cu faptul ca l-am mai vizitat de cateva ori de-a lungul anilor.)La Malmö am baut Ubuntu Cola. Eu stiam pana acum ca Ubuntu e un sistem de operare, dar se pare ca - fara nici o legatura cu computerele - se poate si bea. Pe langa faptul ca e delicioasa, Ubuntu Cola e si fairtrade: detalii aici.
Dupa ce m-am intors, am (re)pornit cu dreptul, pentru ca proprietarii germano-americani ai unor magazine de articole cu specific american din sudul Germaniei mi-au propus sa le livrez cookies pentru a-i vinde in propriile magazine si la diferite targuri la care participa ei. Asta dupa ce, intamplator, gustasera niste cookies cu unt de arahide si ciocolata amaruie facuti de mine. Urmeaza, asadar, sa vedem cum reactioneaza si oamenii din alte zone ale Germaniei la produsele mele.
Experimentul de a trimite cookies prin posta rapida in Romania (nu curierat gen DHL sau TNT, ci posta normala rapida) a avut urmatorul rezultat: pachetelul cu cookies n-a ajuns deloc la destinatie, nici nu s-a intors la Berlin. Sa-i fie de bine cui i-o fi servit din Posta Romana, sper ca i-au priit.
Nici posta germana nu e cu mult mai prejos: de curand am trimis niste mostre de cookies unei prietene din alt oras. Adresa era incompleta, asa ca plicul s-a intors la mine, dar din sase cookies mai erau doar doi in plic. Cei mai plictisitori, probabil (simpli, doar cu ciocolata), fiindca cei cu migdale, ciocolata alba si caise se evaporasera. Am vrut sa fac reclamatie in ambele cazuri, dar la posta mi s-a sugerat sa folosesc DHL-ul daca vreau chestii de genul asta, fiindca posta normala n-are cum sa garanteze nimic. Din pacate, Berlinul fiind in mijlocul fostului RDG, mentalitatile lasa de dorit in multe cazuri in care ai de-a face cu functionari publici. Ce nu stiu ei este ca au in fata lor pe cineva calit in iadul functionarilor publici romani, asa ca nu ma poate nici speria, nici intimida o usoara scarba si un mic oftat afisate la cererile mele occidentale. Intre timp, am inceput sa-i recunosc si pe strada: pe femei de obicei le tradeaza coafura tipic RDGista, pe barbati - nu stiu cum sa explic exact - o oarecare tristete-enervare-dorinta-de-a-se-fi-nascut-RFGist-si-aerul-ca-ei-stiu-sa-conduca-masini-chiar-daca-au-facut-scoala-pe-Trabant.
Eu am facut scoala pe o Dacia 1310, iar in curand voi fi unul din putinii locuitori fericiti ai Berlinului care vor avea ocazia sa conduca, pana la sfarsitul anului, unul din 50 de Mini-uri E, cu "E" de la electric. Nu hibrid, nu glumite.
Un Mini cu motor pur electric (204 cai putere, disponibili instantaneu, pentru ca spre deosebire de masinile cu motoare clasice, cuplul motor e maxim din momentul in care calci pedala de acceleratie), un Mini pe care il incarci la una din zecile de statii destinate masinilor electrice, proaspat inaugurate la Berlin. Un proiect-pilot foarte pe gustul meu, pentru care sunt foarte fericit ca am fost ales, din toti cei care s-au inscris.
In afara orasului n-ai cum sa te aventurezi prea mult, pentru ca autonomia prototipurilor astora e de vreo 170-200 de kilometri (ce-i drept, pot fi incarcate si la prize normale, dar dureaza vreo 8 ore un "plin"; la statiile de incarcare speciale, in jur de 2 ore).
Proiectul este sustinut de Vattenfall, cei care vor livra curentul necesar. Concurenta, RWE, va derula un proiect similar cu Smart-uri electrice. Dar cine-ar mai vrea un Smart, cand poti sa conduci un Mini? ;)
(Am avut un Smart la Bucuresti si mi-a ajuns. Dupa cum bine scria cineva zilele trecute pe un blog, e bine sa conduci un Smart la un moment dat in viata, pentru ca dupa aia o sa apreciezi mult mai tare orice masina.)
Pe langa faptul ca e electric, are si o identitate vizuala care sa te faca sa stii ca ai de-a face cu un Mini E: lipseste teava de esapament (normal!), pe acoperis si in lateral are desenat un logo care-ti sugereaza ca-i electrica treaba, in loc de turometru are un voltmetru, iar inauntru bancheta a disparut, facand loc acumulatorilor enormi. Pentru ca are un comportament absolut aparte (de exemplu, cand ridici piciorul de pe acceleratie, masina franeaza, pentru a genera curent suplimentar), urmeaza in curand un training special, inainte de inceperea perioadei propriu-zise de condus. Va tin la curent! (Pur si simplu nu m-am putut abtine.)Pana atunci, va pot oferi aparitia mea pe blog-ul Sixti Car Club (va aduceti aminte din post-ul saptamanii cu numarul 1), la rubrica "Prezentarea membrilor", unde m-am lasat pozat in fata garii, in si pe langa un Mini Cabrio. (Era foarte soare si pozele sunt facute de un amator, de aia arata asa si-asa.)
In incheiere, in dulcea traditie, cea mai noua creatie de cookies din productia proprie: Matcha Green Tea Cookies cu bilute de ciocolata amaruie Valrhona si o usoara urma de lamaie proaspata. Foarte bun.

Va doresc ceva frumos si ne auzim saptamana viitoare!