Fursecul 27 - Snickerdoodles

M-am tot gandit in ultimele zile (in timp ce, pentru evenimentul de la Centrul Ceh, pregateam Stollenstrudel, un hibrid intre un strudel si traditionalul Stollen pe care il mananca tarile germane in perioada asta a anului) daca, in jurul Craciunului, sa fac o reteta tipica pentru sarbatori sau daca, dimpotriva, sa ofer o alternativa celor care deja si-au luat portia de colinde, brazi si scortisoara pe anul asta. Nemaifacand niciodata Snickerdoodles pana azi, hotararea a fost luata din clipa in care am muscat din primul fursec de proba: scortisoara a castigat, amanam sarbatorirea sosirii verii* pentru saptamana viitoare.
Nigella Lawson descrie Snickerdoodles ca fiind un biscuit usor crocant la exterior si pufoso-untos la interior, cu o textura asemanatoare unui donut (n-as risca sa traduc prin "gogoasa", pentru ca donut-ul poate fi si dintr-un aluat ca de chec, copt in cuptor in loc de prajit in ulei). E cea mai buna descriere pe care am intalnit-o pana acum pentru Fursecul 27, asa ca am preluat-o ca atare. As adauga doar ca fiecare Snickerdoodle este dat obligatoriu printr-un amestec de zahar si scortisoara, asta stiti voi la fel de bine ca si mine ce inseamna.
Numele ciudat al retetei nu se stie exact de unde vine; in orice caz, nu are nici o legatura cu batonul de ciocolata Snickers. Cea mai distractiva (dar in acelasi timp perfect plauzibila) explicatie este ca patiserii americani au preluat la sfarsitul secolului 19 reteta de la colegii lor germani, confundand-o cu reteta pentru Schneckennudeln (un fel de melci cu scortisoara, dintr-un complet alt tip de aluat) si, neputand pronunta numele corect, l-au transformat in Snickerdoodles. Scortisoara contineau oricum ambele retete, asa ca ce mai conta care e care? (Acum imi dau seama ca s-ar putea sa fi fost implicati si emigranti romani in 'adaptarea' numelui, pentru ca prea suna toata povestea a "merge si-asa".)
Cursa pentru Fursecul 27 incepe maine dupa-amiaza. Va astept.


*in Australia