Saptamana 5: Accept scuzele si trimit colete noaptea

Ce placut: aseara m-am intalnit aici la Berlin, sub pretextul unei fripturi bune de tot, cu cineva pe care stiu de anul trecut, de cand cu Fursecul Mecanic. Am petrecut cateva ore cu mare placere, am povestit despre Berlin si Bucuresti si mi-am adus aminte cu ocazia asta ca unii oameni cu care am intrat in contact de-a lungul Fursecului Mecanic sunt de o calitate pe care multi straini nu o pot decat visa.
Un vis a fost si experienta bancara de aici: Am fost la banca pentru deschiderea unui cont. Intrebasem cu cateva zile inainte pe mail ce acte imi trebuie. Ca roman, evident. Raspunsul a fost nu doar politicos si rapid (in cateva minute venise deja pe mail; de la Raiffeisen Bucuresti inca mai astept raspuns la doua mail-uri scrise in 2006), ci si surprinzator prin continutul concis: imi trebuie doar buletinul romanesc si Meldebestätigung, o foaie pe care ti-o da primaria si pe care scrie ca, intr-adevar, locuiesti la Berlin. (Daca nu esti turist, e chiar obligatoriu sa te duci la primarie cu contractul de inchirere/cumparare a casei in care stai, in decurs de sapte zile de la intrarea in tara, ca sa-ti iei foaia in cauza. Teoretic, ti-o vor tot cere peste tot unde e nevoie sa te legitimezi cu buletinul. Practic, nu ti-o cere nimeni. Se pare ca buletinul de Romania, ca atare, nu-i mai sperie.)
Intorcandu-ma insa spre casa de la piata ambulanta care se tine in fiecare joi si sambata in zona in care stau pe langa una din filialele bancii, m-am gandit sa intru spontan (pe mail imi sugerasera sa stabilim o intalnire, ca sa nu astept la coada cand ma duc sa deschid contul) si sa vad cat de dificil o sa fie si cat de mult vor stramba din nas ca ma duc fara foaia de la primarie. N-a fost nici o problema ("foaia o aduceti alta data, cand aveti timp"), a durat cinci minute, timp in care am primit un dosar frumos in care mi-au pus toate actele, mi-au activat nu doar contul ci si online banking-ul (la care mi-am putut genera singur PIN-ul) si, in fine, mi-au spus ca nici una din filialele bancii in cauza (si sunt cateva sute doar in Berlin) nu mai are casierie: peste tot sunt numai automate de incasare a banilor cash, accesibile non-stop. (Stiu ca si la noi in tara exista ceva similar la ING, dar n-am idee daca e tot non-stop.) In plus, daca mai era nevoie, angajata respectiva isi cerea la fiecare 10-20 de secunde scuze pentru faptul ca n-a mai avut de-a face cu buletine romanesti (asta explica si faptul ca era atat de bine dispusa, naiva de ea) si ca trebuie sa ma roage sa-i spun eu unde e trecuta data nasterii, unde e eliberat buletinul etc.
Si pentru ca suntem la capitolul placeri, ce poate fi mai placut pentru un om nocturn ca mine decat sa poata avea cat mai multe servicii la dispozitie non-stop? Masina pot inchiria, fara interventie umana, la orice ora, v-am povestit. Magazine cu mancare bio, sunt, tot non-stop, langa casa. Dar ce faci daca ai de primit sau trimis pachete, in Germania sau oriunde in lume, si vrei nu doar sa nu stai sa astepti curierul, ci nici macar sa nu-l vezi la fata? (Sigur, ii poti da sau poti lua pachetul prin usa intredeschisa, dar nu asta e ideea.) Raspunsul este: Packstation. Posta germana este parte a DHL, asa ca serviciile postale clasice au un pic de viteza si originalitate in ele, avand in vedere ca nu mai este vorba despre o companie batrana de stat. Una din ideile senzationale a fost impanzirea Germaniei cu aceste automate de pachete, la care poti primi si de la care poti expedia pachete catre orice destinatie, la orice ora. Aparatul genereaza etichete, le imprima, le scaneaza, iti deschide electric un sertar in care pui pachetul, se inchide, gata. Plata se face prin card de credit uzual. Trebuie doar sa ai un card emis de DHL pentru clientii care au de gand sa foloseasca Packstation-ul, card pe care il primesti completand un simplu formular online, si nimic nu te mai poate opri sa beneficiezi de servicii postale tacute, politicoase, la orice ora din zi si di noapte si - atentie! - mai ieftine decat la ghiseele clasice.
Un vis.

PS: La a doua cautare de indicii, premiata chiar azi cu bile de marzipan (F3), am avut si participanti romani, chiar printre castigatori! (In imagine, o mana de roman-participant-castigator.)